| REZUMAT: |
Sprijinirea specialiștilor în domeniul formării elevilor sau studenților
pentru o inserție socio‐profesională optimă reprezintă un obiectiv al
profesionalizării. De multe ori, activitățile educaționale au fost criticate cu
privire la lipsa de consistență în ceea ce privește pregătirea teoretică și mai
ales practică, a viitorilor angajați pe piața muncii, motiv pentru care în
ultimul timp s‐au accentuat demersurile de identificare de noi strategii de
lucru în școală, astfel încât absolvenții să fie mai bine pregătiți să facă față
provocărilor profesionale ale unei societăți moderne și complexe. În acest
sens se au în vedere forme de învățare și de formare mediate de o terță
parte (R. Wittorski, 2007), care poate fi reprezentată de un mentor, un coach,
un consilier sau chiar un tutore, în funcție de obiectivele urmărite și de
viziunea instituțiilor educaționale care se preocupă de pregătirea viitoarei
forțe de muncă, sau a organizației în care se efectuează stagii de practică
profesională ale elevilor/ studenților ori care organizează programe pentru
angajații debutanți. |
|