HOLOM Elena Crinela
SUNET ŞI SENSIBILITĂŢI COLECTIVE: FUNCŢIA SOCIALĂ A CLOPOTELOR ÎN COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI DIN TRANSILVANIA (SEC. XIX-XX)

 
  ISTORIE, FILOSOFIE
   
  973-610-414-1
  2006
 
  DISPONIBIL LA CERERE
  buc. add to cart
   
REZUMAT: Cuvânt introductiv. Noua modalitate de a scrie istoria a inaugurat o perspectivă inedită de restituire a trecutului, prin prisma unor domenii mai puţin convenţionale, dar cu un aport valoros pentru cunoaşterea istorica. Un astfel de domeniu a fost şi cel al istoriei bisericii. Acesta începe să fie abordat din mai multe puncte de vedere, unele neglijate până atunci, dar deloc de neglijat pentru un cercetător care manifestă o dorinţă de cunoaştere cât mai profundă a unui domeniu. Istoriografia românească, urmând şi ea acest exemplu, a început recuperarea unor teme ce ţin de istoria ecleziastică, a sentimentului religios, a atitudinilor şi modului de raportare a oamenilor faţă de credinţă, biserică, practica religioasă etc. Practica religioasă are în vedere modul concret de exprimare a credinţei, a religiei, prin intermediul slujbelor şi al ritualurilor religioase. Buna desfăşurare a slujbelor necesită şi prezenţa unor obiecte de cult, cum ar fi, de exemplu, clopotele. Clopotele, deşi asociate cu precădere practicii religioase, au o multitudine de alte funcţii, scopul principal al lucrării de faţa fiind acela de a releva diversitatea uzajului social al acestor obiecte de cult. Omniprezenţa lor a determinat, paradoxal, un anumit dezinteres faţă de studiul funcţiei lor sociale. Fiind situate de obicei în clopotniţe sau în turnurile bisericilor, au fost asociate cu precădere practicilor religioase şi au intrat aproape exclusiv în atenţia slujitorilor bisericii. Cu toate acestea, adânca lor implicare în diferite aspecte ale vieţii cotidiene, de altă natura decât cea religioasă, reprezentările mentale cărora le-au dat naştere, existenţa unui „folclor al clopotelor\" au îndemnat la o abordare antropologică a chestiunii utilizării acestor instrumente acustice. Lipsa din peisajul istoriografie românesc a preocupărilor pentru analiza socio-antropologică a rolului clopotelor şi putinele date existente în lucrările edite au impus deschiderea unei anchete, hi acest sens, proiectul de cercetare a fost gândit sa funcţioneze, în principal, prin utilizarea altor tipuri de surse : informaţia din arhive şi sursele \"de teren\".[...]