| SUMMARY: |
Volumul adună o serie de studii de caz, abordări concrete ale
diferitelor moduri în care literatura dialoghează cu toate celelalte arte în
operele dar și în viețile unor scriitori din literatura română și cea universală. O
scurtă trecere în revistă a zonelor investigate semnalează de exemplu
surprinzătoare coincidențe de viziune dar și stilistice care îi aduc pe Marin
Sorescu și Pieter Bruegel împreună în spațiul atemporal al artelor;
muzicalitatea de substrat a poeziei eminesciene; relația dintre Arghezi poetul –
artist al cuvântului și Arghezi artistul plastic și măsura în care textul său poetic
se intersectează cu limbajul artistic; o investigație asupra teatralității ca o
componentă majoră a prozei lui Camil Petrescu dar și o alta asupra
spectacolului teatral în opera literară a lui Mircea Eliade, analizând în special
deschiderile sale festive; legăturile dintre lumea cuvântului și lumea imaginii
în creația lui Șerban Chelariu, poet român din diaspora; funcțiile pe care
kitschul literar le are în articularea prozei scurte a lui Mircea Nedelciu; legătura
dintre viaţa, literatura lui Victor |Hugo şi arhitectură; relația dintre verbal și
vizual în romanul victorian al secolului al XIX-lea și modurile în care textele
literare reprezintă vizualul; felul în care simbolul zidului este folosit de
prozatorul american Herman Melville și de binecunoscutul grup britanic Pink
Floyd, în ambele cazuri, în spatele imaginii arhetipale a zidului aflându-se
povestea unei alienări; referințele la muzică, dans, desen, pictură, arhitectură
și modă în opera lui C.S. Lewis; interacțiunea strânsă dintre literatură și artele
vizuale și muzicale, urmărind evoluția acesteia de la formele clasice la cele
contemporane, prin examinarea conceptelor cheie precum ekphrasis, sinestezia
și intertextualitatea |
|
